Primaria Roesti

Va prezinta

Search

Ultimele Stiri

Apr 30: Lansarea sit-ului Primaria Roesti,
www.primariaroesti.ro

Link-uri:

Toponimia comunei Roesti

Din surse neconfirmate ştiinţific, satul de reşedinţa al comunei care determina si denumirea comunei satul Roesti, sat format din familii de moşneni, numele ar proveni de la antroponimul Roescu, cetăţean al acestor locuri care de fapt figurează si in atestarea documentara din anul 1581 sub denumirea de Roestici. După alţii denumirea de Roesti ar fi data de îndeletnicirea locuitorilor acestor meleaguri cu creşterea albinelor.

Din lucrarea „Memoriile unui învăţător” de Ion Constantinescu rezulta ca la începutul secolului al XIX in componenta comunei Roesti, a existat si satul Negraia Mare, pe apa Negraii unde se afla o vilcea si o colina numita „Prisaca" . Locuitorii acestui sat aveau foarte mulţi stupi de albine. Funcţionarul însărcinat la acea data din partea Prefecturii cu denumirea oficiala a comunelor trecind pe aici, poate tocmai in timpul roitului, si vazand mulţi stupi, si-a zis : pentru ca toţi aceştia au roi cu albine, este nimerit sa li se zică „Roesti”.

O a treia varianta, tot după niste autori necunoscuti la cota din Dealul Razboaielor de 467 m altitudine se găseşte punctul numit Rapa Caramizii. Se spune ca in acest loc ar fi existat unfort construit de daci sau romani care servea in perioada năvălirilor barbare sa dea de veste prin focuri aprinse altor forturi precum cel de la Grădiştea-Vâlcea acestor năvăliri. Astăzi se mai pot identifica ruinele acestui fort, capitanul acestui fort se spune ca se numea Roescu si ca avea sub supraveghere toate satele ce erau in imprejurimi, de aici denumirea de Roesti.
După părerea noastră toate acestea sunt simple supoziţii care nu au deocamdată o verificare ştiinţifica.

Satele componente ale comunei, după părerea profesorului Paunescu Gheorghe, ar avea următoarea toponimie: Satul Baiasa isi trage numele de la antroponimul feminin „Baiasa", numele unei batrane care ar fi locuit candva in locul numit astăzi „Rapa Matusii".
Satul Bajenari numit in trecut Simionesti isi are denumirea de la persoanele de clacasi si robi care au fost aduşi in aceasta zona a comunei după 14 august 1864 in urma aplicării legii agrare de către domnitorul Alexandru loan Cuza.

Satul Barbarigeni ar avea denumirea de la un cetăţean locuitor al acestor meleaguri cu numele de „Barbarig”.

Satul Cuieni, în trecut s-a denumit „Coeni" termenul fiind de ordin pornografic, nu ne permitem sa facem alte explicaţii. Denumirea de „Coeni" a existat pana după anul 1900, cand preotul Petre Nicolaescu, parohul Coenilor, scandalizat de acest nume a intervenit la Prefectura judeţului Vâlcea, si cu incuviintarea acesteia a schimbat litera „o" cu litera „u" si astfel numele a ajuns din Coeni in Cuieni.

Satul „Frasina” isi are denumirea de la bogăţia acestei zone in arborele frasin.

Satul „Piscul Scoarţei” denumirea provine de la coloritul floristic primăvara al dealului pe care este situata aşezarea ca o scoarţa olteneasca, astazi acest lucru nu mai poate fi observat.

Satul „Rapa Caramizii” denumire data după anul 1950, pana atunci aşezarea numindu-se „Valea Porcului" vale probabil intens populata cu porcul sălbatic. Actuala denumire provine de la rapa ce s-a născut din suruparea fortului dacic sau roman precum si a aşezărilor omeneşti sub forma de bordeie din cărămizi.

Satul „Ciocaltei” ar proveni de la antroponimul „Ciocalteu", cu mulţi ani in urma proprietarul acestor locuri numit „Dumitru Ciocalteu"(1912) .

Satul „Saioci” provine de la un anumit cetăţean Marin Saioc, locuitor al comunei Popeşti, comuna de care a aparţinut satul Saioci pana in anul 1906.